Despre România Caracteristici

Copyright © 2014,autor: OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen & Blogger Buzz.
 Autorul graficii tridimensionale 3D: OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen

Harta  Generală , teritorială și fizică a României  reprezintă formatul acceptat  după  ultimele tratate de la Paris şi Geneva 1945 şi 1948 și  internațional recunoscută la  ONU ca stat membru cu aceste granițe teritoriale. 

• Harta nu reprezintă teritoriile istorice ale României. În istorie,România a pierdut  multe teritorii şi le-a recâștigat  prin Unificare la 1918 .  Suprafață totală a României  238.391 km² (locul 83) .Frontierele României se întind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, în 2007, granițe ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova și Ucraina), în timp ce cu Marea Neagră, granița formată are o lungime de 194 km pe platforma continentală (245 km de țărm). Suprafața României este de 238 391 km², la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre.
•  Suprafața României este de 238 391 km², la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre.
• Din 236 de state  membre ONU  unanim recunoscute și peste 1207 parțial recunoscute.
•  Relieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și gruparea reliefului.
•  Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km

•  România ocupă locul 83 ca mărime a teritoriului național ,având absolut toate formele de relief în interiorul granițelor sale : munte, rifturi,mlaștini,dealuri,podișuri,câmpii,lunci,râuri,fluvii ,deltă și mare. Şi  reprezintă locul 50  ca Spațiu de supraviețuire "SANCTUAR AL VIEȚII" sau SPAȚIU VITAL  pentru specia umană şi restul speciilor vii,în caz de  cataclism  planetar general:  glaciațiune,deșertificare, încălzire globală. Pe pe Planetă  sunt doar  70 de state  capabile să mențină viaţa propriei populații  şi să poată adăposti în refugiu și exil  alte populații a altor națiuni, în caz de cataclism general planetar.Conform ONU. şi face parte oficial din "Green Hazard war zone  " România  deține  ca pânză freatică şi bazine hidrografice , în interiorul granițelor sale 7 % din apa dulce a Planetei . În caz de cataclism , România  își poate  satura şi salva  în întregime populația şi poate salva  alte 3 sau patru națiuni în refugiu.

• Teritoriul actual al României mai este numit și spațiul carpato-danubiano-pontic, deoarece România se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma cercului Carpaților Românești și a regiunilor limitrofe impuse și subordonate complementar Carpaților, fiind mărginită în partea de sud de fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea Neagră.
• România este situată în emisfera nordică, la intersecția paralelei 45° latitudine nordică și meridianului de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanțe aproximativ egale față de extremitățile continentului european

Relieful României


Relieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și gruparea reliefului. Carpații Românești se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km.
La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest.
Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroși oameni de știință ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân. Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezervație naturală a biosferei.
România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități.

Faună și floră

Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din care până în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39 periclitate, 171 vulnerabile și 1253 sunt considerate rare.

Cele mai mari orașe din România
București Iași	Loc	Oraș	Județ	Pop.	Loc	Oraș	Județ	Pop.	Cluj-Napoca Timișoara
	1	București	Județul Ilfov	1.926.334	11	Oradea	Bihor	206.614
	2	Iași	Iași	320.888	12	Bacău	Bacău	175.500
	3	Cluj-Napoca	Cluj	317.953	13	Arad	Arad	172.827
	4	Timișoara	Timiș	317.660	14	Pitești	Argeș	168.465
	5	Constanța	Constanța	310.471	15	Sibiu	Sibiu	154.892
	6	Craiova	Dolj	302.601	16	Târgu Mureș	Mureș	150.041
	7	Galați	Galați	298.861	17	Baia Mare	Maramureș	137.921
	8	Brașov	Brașov	284.596	18	Buzău	Buzău	134.227
	9	Ploiești	Prahova	232.527	19	Satu Mare	Satu Mare	115.142
	10	Brăila	Brăila	216.292	20	Botoșani	Botoșani	115.070
Populația României pe localități, recensământul din 2002